INTERVIU. România și Hidrogenul Verde: Cât Este De Sustenabil și Când îl Vom Folosi Pentru Transport și încălzire? „Nu Ar Trebui Să Crească Factura”

0
10


Avem nevoie de hidrogen verde?

Pentru că nu generează aproape deloc gaze cu efect de seră când este ars, hidrogenul ar putea contribui la înverzirea economiilor și poate alimenta industriile mai greu de decarbonizat, cum sunt industria oțelului și cea aviatică. Hidrogenul verde este văzut drept un înlocuitor pentru combustibilii fosili și o soluție pentru eliminarea gazelor cu efect de seră – principalul motor al încălzirii globale. Strategia pentru hidrogen a Comisiei Europene își propune ca, până în 2030, Europa să producă 10 milioane de tone din acest gaz.

Sunt însă anumite neclarități în ceea ce privește modurile de utilizare a hidrogenului. Specialiștii sunt de părere că, cu cât facem mutarea pe hidrogenul verde – produs doar din resurse regenerabile, vânt, de pildă, sau apă -, cu atât mai bine. Dar problemele apar în procesul de obținere a hidrogenului. Sunt două modalități: din combustibili fosili și din electroliză. Ca hidrogenul să fie cu adevărat verde, curat, trebuie folosită electroliza, procesul care folosește un curent electric de la o sursă regenerabilă – eoliene sau fotovoltaice – pentru a separa apa în hidrogen și oxigen.

În 2022, 96% din totalul producției de hidrogen din Europa a provenit din procese bazate pe gaz natural, potrivit Mindcraft Stories. Cu un an înainte, doar 4% din producția mondială de hidrogen a provenit din electroliză. Și doar 1% din electroliză bazată pe o sursă regenerabilă de energie.

Investigație. Lacunele din declarația de interese a unui secretar de stat: firma soției primește bani de la fondul de stat unde el este membru în consiliul de administrație

Recomandări

Investigație. Lacunele din declarația de interese a unui secretar de stat: firma soției primește bani de la fondul de stat unde el este membru în consiliul de administrație

Prea scump de produs

Este nevoie de un consum mare de energie pentru a-l produce, la care se adaugă și consumul de apă. Este, așadar, scump de produs și are nevoie de investiții semnificative. Astfel că nu prea merită investițiile de timp și bani în hidrogen pentru toate astea. Mașinile, de pildă, consumă mai multă energie când funcționează pe hidrogen decât atunci când funcționează pe baterii electrice, potrivit aceluiași ziar britanic. Specialiștii vorbesc aici despre o „dezamăgire costisitoare”. În România, Clujul are în plan să cumpere 40 de autobuze pe hidrogen din fonduri europene.

Hidrogenul verde este util pentru transportul aerian și pentru industria grea. Dar pentru alte forme de transport, precum mașinile mici, autobuzele sau trenurile, și pentru încălzire sunt deja tehnologii alternative mai sigure, mai ieftine și cel puțin la fel de curate, arată o analiză The Guardian. De exemplu, bateriile sau pompele electrice.

„Da, este scumpă producerea din electroliză, însă de asta avem apelurile noastre de propuneri, să facem tehnologiile mai ieftine și atunci, și hidrogenul mai ieftin”, spune Mirela Atanasiu, Head of Unit Operations and Communications al programului Clean Hydrogen Partnership, într-un interviu pentru Libertatea.

Putin spune că Rusia nu va ataca NATO, dar va doborî avioanele F-16 date Ucrainei: Dacă sunt utilizate din țări terțe, devin ținte legitime

Recomandări

Putin spune că Rusia nu va ataca NATO, dar va doborî avioanele F-16 date Ucrainei: Dacă sunt utilizate din țări terțe, devin ținte legitime

Clean Hydrogen Partnership, organizație parte a Uniunii Europene, a lansat la începutul anului un apel de proiecte cu fonduri totale disponibile de 113,5 milioane de euro. Sunt așteptate propuneri de investiții de orice ține de producerea și utilizarea hidrogenului verde din toate statele europene. Pe lângă acești bani, UE a mai alocat 60 de milioane de euro din bugetul programului RePowerEU, bani dedicați creării văilor de hidrogen.

România are acum o nouă șansă să avanseze cu strategia națională pentru hidrogenul verde. Anul trecut, a ratat un prim apel de proiecte cu bani din PNRR, dar în februarie anul acesta, tot prin PNRR, OMV Petrom a reușit să semneze două contracte de finanțare pentru construirea a două facilități de producție de hidrogen verde la Petrobrazi, a scris Profit.ro.

Iar Oradea are în plan să încălzească orașul cu hidrogen amestecat, cel puțin în primă fază, cu gaz metan, conform ebihoreanul. Acum caută finanțare.

„România a mai aplicat (pentru proiecte, n.r.), dar nu la nivelul altor țări. (…) Dacă va avea aceste posibilități de a instala puncte de producere de hidrogen verde din regenerabile, atunci va putea contribui la a produce și la a pune hidrogen în această rețea de hidrogen care se va construi la un moment dat în Europa. În această mare magistrală probabil că România va juca un rol în producerea de hidrogen”, a declarat Atanasiu, într-un interviu pentru Libertatea.

Ce au păţit poliţiştii care l-au lăsat pe Vlad Pascu să conducă drogat. Sancțiunea maximă: 20% din salariu timp de trei luni

Recomandări

Ce au păţit poliţiştii care l-au lăsat pe Vlad Pascu să conducă drogat. Sancțiunea maximă: 20% din salariu timp de trei luni

Am vorbit cu Mirela Atanasiu despre dubiile legate de hidrogenul verde, despre potențialul României în crearea văilor de hidrogen și nevoia de a accesa fondurile europene pentru asta, dar și despre ce ar însemna pentru consumatorul obișnuit înlocuirea gazului de la aragaz cu hidrogenul verde.

INTERVIU. România și hidrogenul verde: cât este de sustenabil și când îl vom folosi pentru transport și încălzire? „Nu ar trebui să crească factura”
Mirela Atanasiu. Foto: women-in-green-hydrogen.net

Bani pentru hidrogen și în România

Libertatea: Ce îmi puteți spune despre apelul de proiecte al Clean Hydrogen Partnership? Sunt peste 113 milioane de euro la mijloc. Ce fel de proiecte sunt așteptate?
Mirela Atanasiu: E un apel pentru aplicații, propuneri, pentru cercetare și inovare pentru soluții pentru hidrogen. De la soluții pentru producere de hidrogen regenerabil, în special prin electroliză, la soluții de stocare, de transport de hidrogen, de stații de încărcare.

De asemenea, pentru o mare parte a apelului, continuă inițiativa noastră de a susține, de a finanța văile pentru hidrogen, care sunt un fel de proiecte inovative, locale, care dezvoltă un ecosistem local, de la producție până la utilizare. Am văzut că și strategia română pe hidrogen identifică cel puțin cinci ecosisteme în România unde ar putea fi finanțate astfel de proiecte.

În plus față de cei 113,5 milioane de euro, avem încă 60 din RePowerEU exact pentru aceste văi pe hidrogen. 

„Să se uite mai mult și în decarbonizarea transportului cu ajutorul hidrogenului”

– Ce proiecte ați primit până acum din țările europene?
– Apelul a fost publicat pe 17 ianuarie și se închide pe 17 aprilie. Nu am primit. Deocamdată apelul nu e deschis și nu vedem apelurile până pe 17 aprilie. Sunt trimise online în portalul pe care îl are Comisia Europeană. Numai după ce le închidem avem acces la apeluri. Deocamdată le vedem doar în draft. La momentul actual, la început de martie, sunt deja peste 70 în draft. Asta înseamnă că 70 de consorții și-au arătat interesul. 

Avem încă o șansă pentru văile de hidrogen

– Revenind la văile de hidrogen, pentru că ați spus despre RePowerEu, ce îmi puteți spune despre ele și cum intră România în asta?

  • O vale de hidrogen este o regiune în care hidrogenul este folosit în mai multe aplicații, ca într-un ecosistem, de la producție și depozitare la distribuție și utilizare.
  • În România, potențialele ecosisteme de hidrogen identificate de strategia națională de hidrogen sunt regiunile București – Ploiești – Târgoviște – Pitești, Constanța – Medgidia – Călărași – Slobozia, Cluj – Târgu Mureș – Sighișoara – Sibiu – Sebeș, Galați – Brăila – Tulcea și Craiova – Slatina – Târgu Jiu.

– Lucrul pentru aceste ecosisteme a început în 2016. Prima vale pe care am finanțat-o a fost o mică vale într-o insulă din Scoția. Acolo, hidrogenul este folosit fie la bacurile care merg între insule, fie în niște școli din Scoția – produce electricitate și căldură.

INTERVIU. România și hidrogenul verde: cât este de sustenabil și când îl vom folosi pentru transport și încălzire? „Nu ar trebui să crească factura”
Un tehnician inspectează celule de hidrogen în portul Kirkwall din insulele Orkney, Scoția, 6 septembrie 2021 / Profimedia

Au enorm de mult vânt acolo, este o insulă în mijlocul Oceanului Atlantic și nu au ce să facă cu el. Așa că produc hidrogen. Singurul cost e cel al electrolizorului, pentru că electricitatea este gratis. Și atunci, normal că le convine să facă asta decât să polueze cu bacurile sau producând căldură în școli. Nici nu au carburant, oricum.

În 2019 am avut proiectul din nordul Olandei, venit din necesitatea de a nu mai utiliza gazul natural, pentru că au parte de seisme.

Decarbonizează toată zona, asta înseamnă o vale. O regiune în care, de la producere până la utilizare în mai mult de două sectoare, folosim hidrogenul.

A treia vale am făcut-o în 2020, în insula Mallorca, Spania. Avem acolo un electrolizor, din soare și vânt produce hidrogen și este folosit într-o flotă mare de autobuze pentru turism, pentru încălzire și răcire în hoteluri și restul îl injectează în gazul natural. Această injectare este ultimul resort – decât să-l aruncăm, îl băgăm în gazul natural.

INTERVIU. România și hidrogenul verde: cât este de sustenabil și când îl vom folosi pentru transport și încălzire? „Nu ar trebui să crească factura”
Lloseta, Spania. Prima fabrică industrială din Spania care va produce hidrogen verde din energia solară. Foto: Profimedia

Cu RePowerEu, am semnat încă 15 proiecte pentru văi de hidrogen anul trecut, împărțite prin toată Europa – una în Bulgaria, două prin Grecia, două la intersecția dintre Croația, Slovenia și nordul Italiei, una în Marea Baltică, una în Luxemburg, două în Franța, una în Portugalia, deci sunt foarte multe. Și sper din tot sufletul ca anul acesta să avem o vale și din România.

– Cum vi se pare strategia României pentru hidrogen, sunt măsurile propuse realizabile?
– Mi se pare o strategie destul de bună. Face și o analiză destul de clară a nivelului de investiții pentru a putea fi implementată. Vorbește de peste 4 miliarde de euro necesare pentru a fi implementată. Sigur că nu vorbește de unde vor veni acești bani, dar asta o să recunosc că e valabil la multe strategii ale altor țări.

Singurul lucru care m-a surprins pe mine – nu vreau să fiu negativă, pentru că e o strategie bună – este puțina atenție dată posibilității de a utiliza hidrogenul în a decarboniza transportul.

Strategia românească se uită foarte mult pe decarbonizarea industriilor grele. Și probabil că acolo avem noi, ca țară, un potențial în a folosi hidrogenul. Însă România ar trebui să se uite mai mult și la decarbonizarea transportului cu ajutorul hidrogenului, nu numai al industriilor grele.

Mi se pare foarte bună ideea de a decarboniza industria grea și vorbește de producerea de ciment, de îngrășăminte. Deci, toate aceste măsuri mi se par foarte bune, pentru că noi avem industrie. Industria oțelului, de exemplu, deși nu insistă foarte mult nici pe industria oțelului, la producere în zona Galați.

Însă ar putea fi exploatat mai mult și potențialul pe transport.

INTERVIU. România și hidrogenul verde: cât este de sustenabil și când îl vom folosi pentru transport și încălzire? „Nu ar trebui să crească factura”
Un șofer umple rezervorul de hidrogen al unui autobuz în Palma de Mallorca, aprilie 2023 / Profimedia

Introdus în consumul casnic, va ieftini gazul

– Dincolo de industria grea, de ce l-ar interesa pe consumatorul casnic de hidrogenul verde? Și întreb asta pentru că producerea hidrogenului verde este scumpă și asta spune, de fapt, și strategia. Așadar, de ce ar vrea un om de rând să înlocuiască gazul cu hidrogenul verde?
– Persoanele fizice nu știu cât de mult pot fi influențate de producerea de hidrogen verde în industrie.

– Dacă vorbim de introducerea lui în consumul casnic.
– Consumul casnic deocamdată nu este în focus. Focusul strategiei este pentru industriile mari, producătoare, cum am zis, de ciment, de îngrășăminte. Nu este pentru consumul casnic. Utilizarea hidrogenului în consumul casnic pentru încălzire sau pentru consum, de exemplu, la aragaz, asta nu se va întâmpla în următorii 10-15 ani.

  • Strategia pentru hidrogen a României prevede că până în 2030 ar trebui să avem măcar 2% amestec de hidrogen verde în totalul consumului de gaz natural. Același proiect afirmă că „amestecul de hidrogen în gazele naturale, chiar și la procente scăzute volumetric, nu este o utilizare optimă a hidrogenului”. Printre altele, estimează specialiștii, pentru că va fi mult mai scump, până la o treime, pentru consumatorii casnici.

Dacă ne uităm la a pune hidrogen în țevile de gaz natural, ne uităm deocamdată până la 2%. Este foarte mic. Consumatorul casnic nici nu-l va vedea. Și, de fapt, ar trebui să ajute nu numai la decarbonizarea gazului natural, dar ar trebui, pe de altă parte, de fapt, să ieftinească gazul. N-ar trebui să-l scumpească. Pentru că cei 2% pe care i-am băga în gazul natural este exact hidrogenul produs atunci când avem prea multă electricitate.

Suntem prea dependenți de gazul natural

– Cât este totuși de sustenabil hidrogenul verde? Este nevoie de un consum destul de mare de energie pentru a fi produs, la care se adaugă și un consum de apă, ceea ce îl face scump de produs. Și ca să fie verde, are nevoie și de o sursă de energie regenerabilă.
– Să explic altfel. Hidrogenul are acest avantaj că poate stoca energie pe termen mult mai lung decât bateriile. Noaptea, de exemplu, noi nu folosim atât de multă electricitate, dar putem încă să avem vânt. Dacă avem prea mult, le închidem, pentru că nu putem să băgăm toată electricitatea în rețea, nu o folosim. Dacă vrem să o stocăm, bateriile pot stoca pentru câteva zile. Și au durată de viață scurtă. Dacă vrem să stocăm pe durată lungă, atunci punem un electrolizor, în momentul în care avem prea multă electricitate, fie îl stocăm chiar și sub pământ, în depozite, de exemplu, de sare sau de unde s-a extras metan, gaz natural, și au rămas goale, fie îl băgăm în țevile de gaz natural, unde putem băga până la 2% fără nicio problemă în momentul actual. Dacă vrem să băgăm mai mult, normal, trebuie să schimbăm țevile, materialul, presiunea și așa mai departe, dar până la 2% putem să băgăm.

Ca să revin la întrebarea dinainte, asta nu le influențează viața deloc (consumatorilor casnici, n.r.) și ar trebui, de fapt, să se vadă în factură invers, pentru că este electricitate for free pe care o produce hidrogenul. Hidrogenul ajută în a înverzi gazul natural, îl curăță în felul ăsta și cu cât creștem de la 2% la 10%, la 20%, poate până la 100%, înverzim gazul natural și producerea de căldură, iar pe de altă parte, nu ar trebui să crească factura, asta nu cred că e corect.

E păcat de hidrogenul de calitate ridicată, produs din electroliză, de care vă spuneam, să fie băgat în gazul natural, pentru că îl murdărim. Cea mai bună utilizare a acestui hidrogen din electroliză, care este de o puritate maximă, este pentru transport. Asta încearcă să zică strategia, că utilizarea cea mai bună din punct de vedere economic, dar și al calității hidrogenului este în alte sectoare decât a-l pune în gazul natural.

Avem o problemă cu reducerea dependenței de gazul natural. Asta e problema Europei. Trebuie să reducem dependența de gaz natural. 

Și dacă vrem să producem din regenerabile, nu sunt predictable. Nu putem ști când avem vânt, când avem soare și cât. Da, este scumpă producerea din electroliză, însă noi lucrăm și de asta avem apelurile noastre de propuneri, să facem tehnologiile mai ieftine și atunci, și hidrogenul mai ieftin.

– Cum se vede de la Bruxelles interesul României pentru hidrogenul verde? Știu că a mai avut o încercare prin PNRR, dar a pierdut finanțarea. Acum încearcă din nou cu câteva proiecte.
– România a mai aplicat, dar nu la nivelul altor țări. Sunt câteva institute de cercetare în România și universități care aplică în apelurile noastre. Nu avem foarte multă industrie din România și m-aș bucura să văd unele dintre cele cinci ecosisteme de care v-am vorbit din strategie aplicând să ia niște fonduri de la noi pentru a face aceste văi pe hidrogen. 

Și Universitatea din Timișoara e acolo, împreună cu Institutul de Cercetare din Vâlcea. Institutul de Cercetare din Vâlcea a fost cel mai activ de-a lungul anilor. Am mai avut, de asemenea, tot ICSI din Vâlcea participant în trecut la maparea zonelor de stocare de hidrogen în Europa, pentru că avem astfel de zone de stocare chiar și în România.

INTERVIU. România și hidrogenul verde: cât este de sustenabil și când îl vom folosi pentru transport și încălzire? „Nu ar trebui să crească factura”
Rezervoare de stocare cu hidrogen. Foto: Shutterstock

Ucraina și România, puncte de producție și trecere a hidrogenului verde

– Cât de pregătită este România să facă trecerea la hidrogenul verde? Chiar strategia pentru hidrogen spune că nu are infrastructura necesară.
– România are acces la destule rețele de transport și de gaz, și de electricitate. Dacă va avea aceste posibilități de a instala puncte de producere de hidrogen verde din regenerabile, atunci va putea contribui la a produce și la a pune hidrogen în această rețea de hidrogen, European Hydrogen Backbone, care se va construi la un moment dat în Europa. În această mare magistrală probabil că România va juca un rol în producerea de hidrogen.

România are un rol important pentru că ne învecinăm cu Ucraina. Când nu va mai fi război, Ucraina e văzută ca o producătoare de hidrogen verde, care va fi transportat prin România. 

– De ce ar fi nevoie pentru ca hidrogenul verde să devină rentabil în România?
– E nevoie să lucrăm la tehnologie. Dacă avem suficiente regenerabile instalate, probabil vom avea suficient volum la preț jos care va produce hidrogenul la cost mai mic. Și de proiecte care să producă suficient hidrogen. Volumul de hidrogen produs va scădea prețul. Acum producem puțin și scump.

– În cât timp estimați că se va întâmpla asta?
– Dacă toată lumea se aliniază la țintele din 2030 de a produce 10 milioane de tone de hidrogen în Europa, sper ca România să contribuie la acestea, atunci va fi și cu un preț mai jos. Dar prețul depinde și de prețul electricității. Din cauza războaielor, prețul electricității și cel al gazului au crescut și se reflectă în derivative, inclusiv în hidrogenul verde.

Foto ilustrativ: Shutterstock

Secțiunea „Schimbări climatice” este susținută de European Climate Foundation. ECF nu a fost implicată în niciun fel în procesul editorial și nu este responsabilă pentru punctele de vedere exprimate în textele apărute în cadrul secțiunii.


Google News
Urmărește-ne pe Google News



Citeste tot articolul

Sursa & Foto Credit- “www.libertatea.ro”

Știrile sunt preluate din google news de la ziare din Romania. Suntem un serviciu gratuit de indexare stiriilor. Informatiile si imaginile stirilor sunt exclusiv a ziarelor si site-urilor din care au fost preluate. romaniaexpres.ro nu este raspunzator pentru continutul lor. Daca doriti ca stirile dvs sa nu mai apara pe platforma noastra, contact: [email protected]

Cititi Termeni si Conditii

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.