Generalul (r) Dan Grecu avertizează că aliații nu reușesc să ajungă la un numitor comun și să adopte un plan unitar cu privire la victoria Ucrainei în războiul cu Rusia. De aici și o anumită ineficiență a sprijinului acordat Kievului, mai ales că, explică generalul, Occidentul a ratat startul.

Zelenski, Merkel, Macron și Putin au stat cândva la aceeași masă. FOTO EPA-EFE
Invazia
rusă în Ucraina a luat pe nepregătite Europa, iar dacă
serviciile americane au avertizat în această privință, europenii
au sperat până în ultimul moment că Vladimir Putin joacă la
cacealma. S-a dovedit că nu a fost așa, însă asta nu i-a oprit pe
unii dintre liderii vest europeni să închidă ochii în fața
evidențelor, cel puțin într-o primă fază.
Însă nu toți. Dacă americanii și est-europenii au înțeles imediat gravitatea situației, marile
puteri europene, Franța și Germania, au pierdul startul. Cele două țări au încercat din răsputeri să
îl convingă pe Putin să se retragă din Ucraina. Demersul, unul
logic, firesc și cât de poate de lăudabil, dar până la un punct, a devenit ridicol
atunci când deja devenise evident că dictatorul rus nu ține
cont de niciuna dintre solicitările și propunerile Occidentului.
A
fost prima fază în care aliații au vorbit în mai multe limbi,
haotic, cu un rezultat nesatisfăcător. Ulterior,
liderii occidentali au înțeles cum stă situația și și-au
schimbat atitudinea, fără însă să ajungă la un numitor comun.
Iar cel mai bun exemplu este cel al președintelui Franței, Emmanuel
Macron. Liderul de la Elysée a insistat într-o primă fază să
negocieze cu Putin, iar insistențele sale i-au adus critici în
special din estul Europei. Arc peste timp, același Macron și-a
modificat atitudinea cu 180 de grade și a avertizat că țara sa,
alături de alți aliați, ia în calcul să trimită trupe în
Ucraina.
Au urmat imediat critici, iar alți lideri importanți, de
la Washington și până la Berlin, s-au grăbit să-l contrazică,
demonstrând încă o dată cât de greu e să se ajungă la consens
în NATO. A fost a doua oară când aliații au arătat că nu
reușesc să închege un plan clar, bine stabilit. Asta deși, lucru care trebuie, de asemenea, amintit, în multe alte privințe Occidentul a
reușit să dea dovada unei unități poate nesperate, cu excepția
unui plan unitar bine conturat pentru a asigura victoria Ucrainei.
Lipsește o viziune comună
Decorat
de SUA și NATO în Irak și Afganistan, prezent în punctele
fierbinți ale Globului, generalul (r) Dan Grecu a acceptat
provocarea de a comenta situația pentru „Adevărul”. În opinia
sa, chiar dacă aliații au făcut enorm de multe pentru Ucraina, nu
au reușit esențialul: să închege un astfel de plan unitar, să
adopte o viziune comună pentru ceea ce ar înseamna victoria
Ucrainei și înfrângerea Federației Ruse și să acționeze în consecință.
„Din
punctul meu de vedere, Occidentul extins nu are niciun plan cu
privire la victoria Ucrainei în acest război, pentru că așa nu
există o conceptualizare a ceea ce ar însemna victoria”, explică
generalul Dan Grecu.
Astfel,
victoria Ucrainei reprezintă un lucru pentru Washington și alt
lucru pentru Paris sau Berlin.
„Pentru
Statele Unite este clar, scopul strategic a fost și este de a slăbi
Federația Rusă și a-i limita influența în Europa și în lume,
SUA fiind determinată să investească masiv pentru obținerea
acestuia”, spune generalul.
Deși
Uniunea Europeană și SUA sunt aliați importanți și cooperează
excelent în materie de securitate și apărare, europenii au o
viziune puțin diferită aici.

Generalul Dan Grecu.
„Pentru
Europa, reprezentată de Uniunea Europeană, singurul scop admisibil
este respectarea principiilor Cartei Națiunilor Unite și
împiedicarea Federației Ruse de a-și extinde controlul în Europa
dincolo de hotarele recunoscute, pentru că influență mai mare sau
mai mică are cam peste tot”, mai spune generalul.
Europenii, marii perdanți orice s-ar întâmpla
În
opinia sa, europenii sunt marii perdanți, în condițiile în care
există acest război pe continent. Statele Unite ale Americii, în
schimb, sunt mai conectate la regiunea Indo-Pacific, iar în plan
secund la ceea ce se întâmplă în Orientul Mijlociu, astfel că o
evoluție mai puțin bună a războiului din Ucraina ar afecta mult
mai puțin Washington-ul decât Bruxelles-ul.
Iar
problemele aduse de acest război de pe continent, criza economică
și deterioarea nivelului de trai în UE riscă să aibă
repercusiuni serioase și să aducă în prim plan naționalismul și
euroscepticismul.
De altfel, chiar și în cazul unui final fericit, preupunând că Ucraina ar reuși să învingă Rusia și să-și recupereze teritoriile, Europa ar rămâne cu sechele, dar și cu o mulțime de provocări pentru care nu este foarte clar dacă este pe deplin pregătită.
„Europenii
sunt perdanții indiscutabili ai acestui conflict, în primul rând
din perspectivă economică, mersul Comisiei Uniunii Europene în siajul SUA urmând
a fi cuantificat la viitoarele alegeri europarlamentare, cu
rezultatele pe care le vom vedea”, adaugă el.
Iar
dacă în ultimul moment Occidentul pare că s-a trezit și e gata să
asigure un aflux de arme și muniție mai aproape de cerințele
Ucrainei, generalul Dan Grecu crede că momentul a fost ratat. În
opinia sa, occidentalii ar fi trebuit să sprijine Kievul încă din
2014, când Federația Rusă a anexat ilegal Crimeea. Atunci, însă,
europenii au făcut mult prea puțin pentru Ucraina. Asta deși liderii occidentali știau că acordurile ruso-ucrainene semnate în acei ani nu aveau practic nicio valoare pentru niciuna dintre părți.
Am ratat momentul în care războiul putea fi prevenit
„Bătutul
cu pumnul în masă al domnului Stoltenberg poate concentra eforturi
europene, poate mări ajutorul europenilor pentru Ucraina, dar nu va
schimba opinii, și nici nu va avea efecte economice severe asupra
Federației Ruse. Dacă Occidentul ar fi vrut să facă ceva, ar fi
făcut-o cu ocazia discutării și semnării Acordurilor Minsk I și
II, dar așa cum spunea fostul cancelar al Germaniei, doamna Angela
Merkel, se știa de la momentul semnării că acordurile nu vor fi
aplicate. Această certitudine a permis Federației Ruse ca ulterior
să acționeze „în sprijinul și la cererea cetățenilor”, așa
cum a făcut-o în februarie 2022”, este opinia generalului Dan Grecu.
Cine este generalul (r) Dan Grecu
Fin
analist militar și cu o experiență incontestabilă, generalul (r)
Dan Grecu are studii în Canada, Belgia și Italia și e doctor în
științe militare și informații. A fost șef al Echipei Naționale
la Comandamentul Central American pentru operațiile din Irak și
Afganistan, dar și observator militar în Misiunea ONU din Etiopia
și Eritreea și șef al Echipei Române de Legătură la
Comandamentul Regional Sud al ISAF din Kandahar, Afganistan.
Generalul Dan Grecu are numeroase medalii naționale
și internaționale, iar dintre ultimele sunt de amintit Medalia
pentru merite deosebite a Forțelor Terestre ale SUA (US Army
Commedation Medal), Medalia ONU cu semnul „2 silver” pentru
misiunea UNMEE și Medalia NATO pentru operații ,,non article five”.
Citeste tot articolul
Sursa & Foto Credit- „adevarul.ro”
Știrile sunt preluate din google news de la ziare din Romania. Suntem un serviciu gratuit de indexare stiriilor. Informatiile si imaginile stirilor sunt exclusiv a ziarelor si site-urilor din care au fost preluate. romaniaexpres.ro nu este raspunzator pentru continutul lor. Daca doriti ca stirile dvs sa nu mai apara pe platforma noastra, contact: medialux85@gmail.com
Cititi Termeni si Conditii
