Analiștii străini încearcă să înțeleagă ce s-a întâmplat în România în alegerile prezidențiale

Alegătorii români, dar și analiștii străini au fost, fără îndoială, surprinși de rezultatele preliminare ale primei runde a alegerilor prezidențiale din 2024. Călin Georgescu, un ultranaționalist fără partid propriu și un susținător al unui discurs radical, a reușit să obțină 22% din voturi, depășind-o cu puțin pe Elena Lasconi și lăsându-l pe prim-ministrul Marcel Ciolacu să se lupe penru locul doi, scriu BBC, Reuters, Politico și The Guardian.

Clasarea pe primul loc a populisului Călin Georgescu a luat prin surprindere analiștii

Georgescu a reușit să atragă o mare parte din electoratul nemulțumit, mulți dintre ei fiind tineri sau persoane din mediul rural, care au fost adesea ignorați de partidele tradiționale. Campania sa, axată pe platformele de socializare, în special TikTok, a reușit să capteze atenția unei părți din populație care se simte abandonată de politicienii consacrați.

Un exit-poll inițial sugerase că Lasconi va ajunge în turul final, dar scena politică din România a fost răsturnată de ascensiunea lui Georgescu pe măsură ce numărătoarea voturilor a continuat duminică seara. Rezultatele preliminare sunt supuse modificărilor pe măsură ce continuă numărarea voturilor, scrie Politico.eu.

Georgescu, extrem de religios și naționalist, a făcut campanie pentru reducerea dependenței României de importuri, sprijinirea fermierilor și creșterea producției interne de alimente și energie.

El a mai susținut că Uniunea Europeană și NAtO nu reprezintă corect interesele României și a afirmat că războiul Rusiei în Ucraina, o țară vecină României, este manipulat de companiile militare americane.

Politico: Surpriză în alegerile din România: Candidatul de extremă dreapta ajunge în turul final

Puțin cunoscut, înainte de aceste alegeri,Georgescu a folosit TikTok pentru a aduna susținători,dar a atras critici virulente pentru comentariile sale anterioare de susținere a Mișcării Legionarilor fascisti din România din secolul XX.

La o distanță de doar două puncte procentuale, Ciolacu, liderul PSD și actualul prim-ministru, se află în fața unui examen crucial: să convingă votanții care nu l-au ales că drumul pro-european și pro-NATO pe care îl susține este singura opțiune viabilă pentru România. În acest context, Georgescu devine un simbol al unui protest împotriva establishment-ului, dar și al unei opoziții radicale la influențele externe, în special față de Uniunea Europeană și NATO.

Călin Georgescu nu face parte din niciun partid, dar acest lucru nu l-a împiedicat să urce rapid în sondaje. Fost membru al unor instituții internaționale, cu un discurs adesea anti-occidental, el a reușit să-și construiască un profil de lider „independent” care se prezintă drept apărător al suveranității naționale, al fermierilor români și al economiei interne. De asemenea, Georgescu nu s-a ferit să critice cu vehemență scutul antirachetă NATO de la Deveselu, despre care spune că este o „rușine a diplomației”.

Dar, dincolo de retorica naționalistă și populistă, Georgescu rămâne o figură controversată, cu un trecut care îl leagă de mișcările fasciste din perioada interbelică. Aceste legături au fost deja aduse în discuție de critici, iar susținătorii săi trebuie să își asume acest risc ideologic.

În ciuda acestor controverse, numărul celor care l-au ales pe Georgescu demonstrează o schimbare profundă în percepția asupra clasei politice tradiționale. România se află într-un moment de răscruce, în care mulți cetățeni au început să pună sub semnul întrebării apartenența la structuri internaționale precum UE și NATO, invocând mai degrabă argumente de suveranitate națională și independență economică.

Reuters: Premierul României și candidatul de extremă dreapta într-o luptă strânsă după prima rundă a alegerilor prezidențiale

Pe de altă parte, Marcel Ciolacu, cu experiența sa de prim-ministru, continuă să promoveze agenda pro-europeană a României, dar va trebui să răspundă provocării de a convinge electoratul că stabilitatea economică pe care o propune poate depăși dificultățile cu care se confruntă țara. România are, într-adevăr, cea mai mare pondere de persoane expuse riscului de sărăcie din Uniunea Europeană, iar acest fapt a fost un punct central al campaniei lui Ciolacu. Cu toate acestea, este clar că mulți români se simt deconectați de promisiunile vechilor partide și de politicile lor economice.

Rămâne de văzut dacă Ciolacu va reuși să își atragă electoratul din zona pro-europeană în turul doi, mai ales în fața unui candidat care promite „un altfel de România” și care se opune deschis politicii externe occidentale. Cu un tur doi programat pentru 8 decembrie, România are în față o bătălie electorală fără precedent, cu două viziuni radicale despre viitorul țării: una pro-europeană și pro-NATO, și cealaltă, anti-establishment și naționalistă, care își propune să redefinească locul României în lume.

În acest context, România ar putea ajunge să se afle la o cotitură istorică, unde decizia electoratului nu va reflecta doar alegerea unui președinte, ci și direcția în care va evolua țara în raport cu marile puteri externe, scrie The Guardian.

Unele sondaje de opinie arătau că Georgescu se afla în jurul valorii de 5% din voturi înainte de alegeri, după ce abia înregistrase o prezență semnificativă în sondajele anterioare.

Comentatorul politic Radu Magdin a spus că diferența între popularitatea sa cu o singură cifră și rezultatul de duminică este fără precedent din 1989, de când România a scăpat de comunism.

„Niciodată în cei 34 de ani de democrație nu am văzut o asemenea ascensiune comparativ cu sondajele”, a spus Magdin.

Associated Press: „Un populist de extremă dreapta surprinde în alegerile prezidențiale din România, urmând să intre în turul doi”

„Un populist de extremă dreapta, puțin cunoscut, a preluat conducerea în alegerile prezidențiale din România duminică, conform datelor electorale, și se va confrunta probabil cu premierul de stânga Marcel Ciolacu în turul doi peste două săptămâni, un rezultat care a zguduit peisajul politic al țării”, notează Associated Press.

AFP: Un prorus este surpriza acestui scrutin prezidențial: „Extrema dreaptă este de departe marele câștigător al acestor alegeri”

„Un populist de extremă dreapta a preluat conducerea în alegerile prezidențiale din România duminică, conform datelor electorale, și se va confrunta probabil cu prim-ministrul de stânga Marcel Ciolacu într-un tur de scrutin peste două săptămâni, un rezultat care a zguduit peisajul politic al țării”, scrie AFP.

Agenţia franceză de ştiri noeaz cum comentatorii au rămas perplecşi în faţa acestei răsturnări de situaţie, rămânând în acelaşi timp precauţi în aşteptarea numărătorii finale. Ciolacu, care le mulţumise anterior alegătorilor săi pentru un rezultat „limpede”, nu a mai vorbit.

Cristian Pîrvulescu, cia de AFP, prevede că, susţinută de rezultatele sale bune la alegerile prezidenţiale, extrema dreaptă ar urma să beneficieze de „un efect de contagiune” la alegerile parlamentare de la 1 decembrie. Acest lucru prevesteşte negocieri dificile pentru formarea unei coaliţii. Social-democraţii, moştenitorii fostului partid comunist care a structurat viaţa politică a ţării timp de mai bine de trei decenii, guvernează în prezent în coaliţie cu liberalii din PNL.

Călin Georgescu, candidatul extremismului pro-rus, surpriză în cursa pentru Președinție

Într-o țară unde fragilitatea economică și tensiunile geopolitice sunt la ordinea zilei, România se pregătește pentru o bătălie electorală de proporții. Călin Georgescu, un nume mai puțin cunoscut în cercurile politice tradiționale, a reușit să atragă atenția în mod neașteptat, pătrunzând în turul doi al alegerilor prezidențiale, în fața unui adversar mult mai cunoscut – Marcel Ciolacu, actualul prim-ministru, scriu publicațiile germane Der Spiegel, Zeit, și tagesschau.de.

Georgescu, un candidat fără afiliere politică, a fost caracterizat de-a lungul campaniei ca fiind un promotor al extremismului de dreapta, cu viziuni clar anti-vestice și o tendință de a adula regimul fascist din România interbelică. Aceste poziții l-au pus într-o lumină controversată, dar nu i-au împiedicat ascensiunea. În pofida faptului că mass-media tradițională și principalii săi rivali l-au ignorat sau subestimat, Georgescu a reușit să își construiască o platformă puternică pe TikTok, reușind să mobilizeze o parte semnificativă a electoratului român, în special din rândul tinerilor și al celor din diaspora.

Un rezultat surprinzător: Georgescu, în fața lui Ciolacu

La finalul primei runde a alegerilor, surpriza a fost enormă: Călin Georgescu a reușit să obțină aproximativ 22% din voturi, depășindu-l pe Marcel Ciolacu, care a obținut doar 20%. Iar acest rezultat poate fi și mai remarcabil dacă luăm în considerare că, în diaspora, Georgescu a avut un avantaj considerabil, aproape dublu față de rivalii săi din țară.

Mulți comentatori politici consideră că această ascensiune spectaculoasă a fost posibilă în mare parte datorită lipsei de reacție din partea mass-media tradiționale și a politicienilor consacrați, care au subestimat puterea social media și a propagandei din spațiul virtual, scrie Der Spiegel.

Mesajul „naționalist” al lui Georgescu: „România trebuie să se trezească”

În timpul unui interviu de după alegeri, Georgescu a transmis un mesaj clar susținătorilor săi: „Poporul român s-a trezit la realitate. Nu mai vrea să rămână pe genunchi, nu mai vrea să fie sub invazie, nu mai vrea să fie umilit.” Aceste cuvinte au rezonat puternic cu o parte a electoratului, mai ales într-un context în care România, ca și vecina sa Ucraina, se află sub amenințarea unui război în apropiere. Georgescu a vorbit despre „nevoia de pace” într-o regiune marcată de conflictul din Ucraina, dar și despre nesiguranța economică, care a determinat multe voturi în favoarea sa, noeaz și Zeit.de.

Ce urmează în turul doi?

Pe 8 decembrie, românii vor decide între Călin Georgescu și Marcel Ciolacu, iar scorul din prima rundă a stârnit deja ample speculații asupra rezultatului final. Deși Ciolacu este favoritul multora, este clar că Georgescu și-a creat o bază de susținători activă, iar în condițiile unei campanii intense pe TikTok și a susținerii din partea unor grupuri extremiste, nu este exclus ca lupta să fie mult mai strânsă decât s-ar fi anticipat inițial.

George Simion, liderul AUR și un alt candidat de extremă dreapta, a anunțat că îl va susține pe Georgescu în turul doi, ceea ce va adăuga o dimensiune suplimentară acestei bătălii electorale. De asemenea, Elena Lasconi, candidata USR, a declarat că nu va susține niciunul dintre cei doi, ceea ce face ca jocurile politice să devină din ce în ce mai complicate.

România, între Est și Vest

Cu 19 milioane de locuitori, România este una dintre cele mai sărace țări din Uniunea Europeană, iar istoria sa politică tumultuoasă o plasează într-o poziție deloc confortabilă în fața provocărilor internaționale. În același timp, România se află într-un moment crucial al istoriei sale recente, un moment în care alianțele sale externe, dar și deciziile interne, vor influența nu doar viitorul său economic, ci și stabilitatea geopolitică a regiunii. Călin Georgescu, un susținător declarat al unui naționalism de tip vechi, promite o abordare „dezintegrată” a relațiilor externe, în special față de Uniunea Europeană și NATO, iar acest lucru va rămâne un subiect fierbinte în campania ce urmează.

Un paradox al zilelor noastre: cum un extremist poate deveni un candidat „serios”

Călin Georgescu, în vârstă de 62 de ani, fost membru al extremismului politic din România (AUR), a reușit să combine naționalismul agresiv cu un discurs pro-rus, ceva ce nu mulți ar fi prezis cu câțiva ani în urmă. Glorificarea fasciștilor români din perioada interbelică, în special a „Legionarilor”, și tendința de a adresa electoratului cu citate biblice au contribuit la construirea imaginii sale ca un lider al „națiunii ortodoxe”. Însă, în fața acestor extremisme, România se află într-un punct de cotitură. Viitorul președinte va trebui să decidă nu doar între Est și Vest, ci și între normalitate și excesele unei politici care pare tot mai ruptă de realitatea europeană, notează tagesschau.de.