Jucăria Labubu și efectul „cute-creepy”. De ce fascinează o figurină cu dinți ascuțiți

Labubu, jucăria cu design atipic creată de artistul Kasing Lung, a devenit un fenomen global. Unele ediții limitate se vând cu zeci de mii de dolari, iar interesul uriaș e alimentat de raritate, blind-box-uri și o comunitate digitală avidă de „unboxing-uri”. Însă dincolo de „drăgălășenia” neconvențională, Labubu reflectă o ecuație complexă între emoție, consum compulsiv și responsabilitate ecologică.

FOTO Shutterstock

Creat în 2015 ca parte a seriei The Monsters, Labubu a fost preluat de Pop Mart în 2019 și transformat într-un produs de masă. Modelul de vânzare prin blind-box (în care cumpărătorul nu știe ce figură primește) stimulează achizițiile impulsive și colecționarea obsesivă. În paralel, a apărut o piață secundară extrem de activă, unde figurinele rare se revând cu prețuri de până la 100 de ori mai mari decât cele din magazine. Numai în 2024, Pop Mart a raportat vânzări de peste 1,8 miliarde de dolari, cu o creștere de 1.269% la categoria jucăriilor de pluș, potrivit Forbes.com.

Modelul blind-box: între joacă și dependență

Labubu nu a devenit celebru doar prin designul său ieșit din tipare, ci și printr-o promovare masivă în cultura pop. În 2024, aparițiile personajului alături de vedete precum Lisa (BLACKPINK), Rihanna, Madonna sau David Beckham au propulsat vizibilitatea brandului la nivel mondial. Potrivit unei analize Reuters, apariția jucăriei în social media alături de Lisa a determinat o creștere de peste 500% a acțiunilor Pop Mart în doar un an de la lansare.

Dar succesul fulgerător al Labubu a atras și atenția autorităților. În China, guvernul a impus reglementări stricte privind vânzarea jucăriilor blind-box, după o serie de controverse privind comportamentele compulsive generate de acest model. Astfel, acolo, începând cu 2023, vânzările către copiii sub 8 ani sunt interzise, iar pentru minorii mai mari este necesar consimțământul părinților, conform legislației emise de Administrația pentru Reglementarea Pieței din China. 

Reglementarea consumului

Mai mult, în iunie 2025, banca Ping An a fost criticată public după ce a lansat o campanie care oferea jucării Labubu drept bonus la deschiderea de conturi pentru tineri. Potrivit The Guardian, autoritățile au cerut retragerea campaniei, invocând riscul de manipulare emoțională a copiilor și nerespectarea principiilor de protecție a consumatorilor. 

De altfel, publicația de stat People’s Daily a mers și mai departe, avertizând asupra „potențialului adictiv al jucăriilor blind-box” și impactului psihologic asupra adolescenților, fapt ce a dus la o scădere de 4% a acțiunilor Pop Mart într-o singură zi de tranzacționare. Mai precis, au calificat fenomenul drept „exces de consum irațional”, provocând o scădere de 4‑6 % a acțiunilor Pop Mart

Pe plan local, psihologul Anca Elena Boloacă, clinician și psihoterapeut psihodinamic, explică pentru Adevărul: „Din perspectiva psihodinamică, este un mecanism de regresie. Am nevoie să îmi exprim furia și îmi găsesc un obiect proiectiv prin care fac asta. Proiecția furiei si a emoțiilor negative într-un mod acceptabil social. Reprezintă evitarea anxietății asociate cu recunoașterea directă a furiei. Forma exagerată, cap mare, trăsături distorsionate pot induce o regresie psihică la stadiul primar de dezvoltare, unde copilul explorează provocări legate de control, agresivitate sau dorințe primitive. Jucăria devine un obiect de tranzitie care permite o revenire simbolică la o etapă în care emoțiile erau mai puțin clare și nu erau reglate”

În opinia sa, forma jucăriei nu este convențională pentru tineri. „Aceasta poate fi o modalitate de a respinge convențiile și de a explora identitatea prin non-conformism. În psihodinamică, aceasta ar putea reflecta o luptă inconștientă împotriva autorității și tensionarea pulsiunilor agresive. Un alt aspect important este senzația că pot să controlez haosul”, continuă specialistul.

Conform spuselor sale, prin posesia și manipularea jucăriei, copilul simte că poate să controleaze aspectele tulburătoare ale psihicului său. „La nivel simbolic poate să reprezinte un aspect neacceptat al psihicului. Atracția față de jucarie ar putea semnifica o reconciliere inconștientă cu impulsurile „primitive” sau antisociale, într-un cadru ludic. La nivel simbolic, jucăria devine „recipient” pentru emoțiile negative, interzise sau care nu pot fi gestionate. Acesta perspectiva nu este un adevăr absolut valabil, ar putea fi o explicație pentru anumite contexte psihice.”

Dar bucuria de moment are un cost. Și nu doar financiar

„Labubu, jucăria de designer neconvențională creată de artistul din Hong Kong Kasing Lung, a devenit o icoană culturală pentru generația Z din Asia. Însă dincolo de entuziasm și drăgălășenie, popularitatea globală a lui Labubu ridică o întrebare importantă: poate cultura pop să fie aliniată cu valorile ESG (mediu, social, guvernanță)?”, se întreabă reprezentanții Global ESG Leadership Organization într-o postare pe LinkedIn. 

Mai precis, în fiecare blind-box Pop Mart sunt incluse trei componente greu de reciclat: un cub lucios de carton, un săculeț din folie și o figurină din materiale plastice nebiodegradabile. Potrivit South China Morning Post (SCMP), cel puțin un model este compus din 36% poliester, 35% clorură de polivinil (PVC) și 29% acrilonitril butadien stiren (ABS).

PVC-ul, spun experții, se degradează în microplastic și poate elibera compuși toxici. O investigație a Agenției Europene pentru Produse Chimice arată că anumite substanțe din PVC pot afecta sănătatea umană și ecosistemele. Iar producerea a doar 1 kg de ABS generează aproape 3 kg de CO₂. Într-o industrie care vinde milioane de unități, impactul climatic devine greu de ignorat.

Jucăriile Labubu, continuă aceștia, sunt realizate în mare parte din plastic și vândute adesea în blind-box-uri, ceea ce încurajează consumul excesiv și generarea deșeurilor inutile. Deși acest lucru contravine obiectivelor de mediu, brandul are o oportunitate: să treacă la materiale ecologice, să reducă ambalajele sau să exploreze colecțiile digitale. Dacă face aceste schimbări corect, Labubu ar putea transforma conștientizarea ecologică într-o parte a farmecului său, atenționează experții Global ESG Leadership Organization.

Pe platformele de revânzare, loturile mari de figurine duplicate, nedorite sau reduse masiv trădează o problemă sistemică: supraconsumul. În Scoția, organizații precum Zero Waste Scotland avertizează că jucăriile de unică folosință perpetuează o cultură nesustenabilă a ambalajului excesiv. „Aproape jumătate din deșeurile globale de plastic provin din ambalaje. În cazul Labubu, ambalajul este parte din experiență, ceea ce amplifică problema”, explică specialiștii.

Costul ascuns al „drăgălășeniei”

Industria modei a început să adopte modele circulare. De ce nu și cea a jucăriilor premium? Companii precum EcoBirdy transformă deja plasticul post-consum în produse durabile pentru copii, în context, rășinile bio și polimerii reciclați devin din ce în ce mai accesibili. De altfel, speciliaștii atrag atenția că Pop Mart, cu vizibilitatea sa globală, are resursele și influența necesare pentru a iniția o schimbare de paradigmă: ambalaje refolosibile, variante digitale de preview sau sisteme de recompensă pentru returnarea figurinelor nedorite.

Lectorul Nirbhay Rana (Universitatea IILM, India), citată de SCMP, sintetizează perfect dilema:
„Farmecul lui Labubu stă în surpriză și bucurie. Dar această bucurie poate fi ancorată în responsabilitate. Într-o eră a consumului emoțional, lucrurile dragi trebuie să fie și prietenoase cu lumea care le adoră. Dacă Labubu vrea să rămână un simbol al fericirii, trebuie să evolueze într-un simbol al sustenabilității.”