Satul fantomă din România de care nu a auzit nimeni. Ce se ascunde în pădurile străbătute de „Autostrada cu tuneluri”

La granița tăcută dintre județele Timiș, Hunedoara și Arad, acolo unde hărțile devin neclare, iar pădurile înghit drumuri, se ascunde Bulza — un sat-fantomă despre care puțini au auzit.

Bulza pare mai degrabă o legendă uitată decât o așezare vie / foto: Adevarul

Aflat la câțiva kilometri de celebra „Autostradă cu tuneluri”, Bulza pare mai degrabă o legendă uitată decât o așezare vie. Astăzi, doar cinci familii mai trăiesc aici, într-un colț de lume unde timpul s-a oprit, dar poveștile nu au încetat să curgă, scrie Adevarul. 

Pentru a ajunge în Bulza dinspre Arad, trebuie să părăsești asfaltul și să te aventurezi pe un drum industrial care urmărește malul stâng al Mureșului. De acolo, te afunzi încă 7-8 kilometri prin păduri dese, până când zărești primele case — martori muți ai unei lumi care aproape a fost uitată.

Odată, Bulza era legat prin drumuri de pământ de satele din Margina și de ținuturile Hunedoarei. Azi, acele căi au fost înghițite de pădure, iar legăturile cu exteriorul sunt fragile.

Autostrada Lugoj–Deva, cu nodurile rutiere de la Margina și Holdea, trece la doar câțiva kilometri, dar accesul rămâne dificil. În lipsa drumurilor de legătură, localnicii ocolesc zeci de kilometri prin Valea Mureșului pentru a ajunge la civilizație.

O biserică-monument și cinci gospodării

Satul Bulza are o istorie de peste opt secole, fiind fondat în Evul Mediu de oameni care au căutat refugiu din calea cotropitorilor sau au dorit să trăiască liberi, departe de moșiile nobiliare. Azi, centrul satului este dominat de o biserică de lemn, ridicată la începutul secolului al XIX-lea, devenită monument istoric.

În jurul bisericii, cândva se aflau peste 120 de gospodării. Acum, au mai rămas doar câteva, răsfirate pe valea unui pârâu. Maria și Ioan, doi dintre ultimii băștinași, își amintesc cu emoție de vremurile în care satul era viu.

„Bulza a fost un loc animat. Dar am fost tot timpul…