„Ar fi o situație de coșmar și pentru România”. Previziunile sumbre făcute de Armand Goșu despre direcția în care evoluează situația din Ucraina

Istoricul Armand Goșu, expert în istoria Rusiei, explică, pentru „Adevărul”, care ar fi scenariile pentru Ucraina, în funcție de cum vor evolua negocierile. Totul într-un moment extrem de delicat pentru Ucraina.

Tancurile Rusiei forțează frontul ucrainean. FOTO: AI

Ucraina
a anunțat, prin vocea președintelui Volodimir Zelenski, că este de
acord să renunțe la integrarea în NATO, în speranța că astfel
se vor debloca negocierile cu Rusia. Mesajul lui Zelenski vine
într-un moment în care oricum Ucraina nu avea nicio șansă să fie
primită în cea mai puternică alianță mondială. Statele Unite
ale Americii au refuzat sistematic, indiferent de cine s-a aflat la
putere la Washington, să ia în calcule serios acceptarea Ucrainei
în NATO. Rând pe rând, toți președinții americani au respins
mai mult sau mai puțin diplomatic solicitarea Ucrainei de a fi
primită în Alianță.

Niciun președinte american nu a vrut Ucraina în NATO

Începând
cu democratul Bill Clinton, care a avut două mandate la Casa Albă,
între 1993 și 2001, și continuând cu George W Bush, liderii
americani au spus un nu ferm Ucrainei, chiar dacă aparent au păstrat
o portiță deschisă. Bush a făcut-o chiar la summit-ul NATO de la
Bucureşti, în 2008. Ulterior, Barack Obama, urmat de Donald Trump,
în timpul primului său mandat, au respins, primul cu diplomație,
al doilea mai abrupt, solicitările Kievului. Chiar și Joe Biden,
recunoscut pentru pozițiile sale proucrainene a trasat o linie
roșie, dincolo de care nu a fost dispus să meargă, refuzându-i
lui Zelenski cererea de a primi Ucraina în NATO.

Pitite
după refuzul Statelor Unite ale Americii, marile puteri europene,
Germania, Franța și Marea Britanie au oscilat la rândul lor între
răspunsuri nefavorabile și pozitive, gest calificat de mulți
analiști politici ca unul de maximă ipocrizie.

În
acest context, anunțul recent formulat de Volodimir Zelenski are și
nu are valoare de întrebuințare. În condițiile în care Ucraina
renunță la ceva ce nu are, concesia este aparent nulă. Totuși, în
egală măsură și Rusia are pretenții asupra unor porțiuni de
teritoriu ucrainean pe care nu le deține, nu le-a ocupat și nu este
clar dacă și când va reuși să o facă. Prin poziția sa,
Zelenski îi obligă pe ruși să facă cel puțin o mică concesie.
În caz contrar, Moscova poate fi arătată cu degetul (și deja
este) pe bună dreptate pentru că blochează în continuare
negocierile, cel puțin până la primul răspuns al administrației
Putin.

Negocierile bat pasul pe loc

Mutarea
lui Zelenski i-a împărțit pe experți, dar puțini cred că va
influența notabil cursul negocierilor, care oricum evoluează extrem
de lent.

Istoricul
Armand Goșu, expert în istoria Rusiei, vorbește, în analiza sa
pentru „Adevărul”, despre presiunile uriașe la care este supus
Kievul de la Washington, iar în anumite momente chiar și din
capitalele europene. Armand Goșu explică și care ar fi scenariile
dezvoltării situației în Ucraina și despre măsura în care ar
putea funcționa „coreenizarea” sau „germanizarea” acestei
țări.

Armand
Goșu consideră că presiunile asupra Ucrainei
fac ca un deznodământ fericit pentru Kiev să fie greu de
întrezărit. Chiar și Marco Rubio, secretarul de stat al SUA care a fost până acum un adevărat „avocat” al cauzei ucrainene nu mai pare să-l mai susțină pe Zelenski, remarcă reputatul profesor.

„Ultima
variantă a planului de pace nu e publicată, așa că nu știm
exact, nu știm 100% cum este. Știm doar că chestiunile teritoriale
au rămas să fie discutate între Zelenski și Trump, dar nu și
când. Așadar, chestiunile cele mai importante au rămas încă în
aer, sunt suspendate. Ucrainienii nu și-au dat acordul să renunțe
la teritoriile solicitate de Rusia. Trump a condiționat de curând o
întâlnire cu Zelenski de semnarea acordului de către acesta. Marco
Rubio nu a intervenit și a spus că garanțiile de securitate
oferită Ucrainei vor fi discutate, abia după ce Zelenski semnează
acordul”, amintește Goșu.

Armand Gosu. FOTO: Adevărul

Între
timp, în presă au apărut informații că Statele Unite ar fi
totuși dispuse să acorde Ucrainei garanții similare celor din
articolul 5 al Tratatului NATO. Totodată, potrivit Axios, un oficial american ar fi declarat că
administrația Trump este pregătită să ofere Ucrainei garanții de
securitate în baza articolului 5 al NATO, însă Washingtonul nu a
făcut un anunț oficial, așa că nu există nicio certitudine în
acest sens. 

Din nefericire pentru Ucraina, se pare că nici ultimele negocieri dintre oficialii americani și ucraineni, care au avut loc la Berlin, nu au ajuns la un rezultat. Problema cea mai mare care blochează practic totul este solicitarea Rusiei ca Ucraina să-i cedeze anumite teritorii, deși rușii nu le-au câștigat în luptă, cel puțin până în acest moment. 

Pe
de altă parte, Armand Goșu consideră că presiunea exercitată de
la Washington asupra lui Volodimir Zelenski este una considerabilă.

„În
acest moment nici echipa lui Rubio, adică o parte din republicani cu
șeful departamentului de stat și al Consiliului de Securitate, nu
par să-l mai sprijine pe Zelenski, deci presupun că e o presiune
incredibilă asupra lui. Practic, Ucraina trebuie să capituleze nu
pentru că Rusia are victorii pe frontul de luptă, ci pentru că
America vrea ca Ucraina să capituleze”, adaugă profesorul.

Scenariile pentru război

Ce
va urma este greu de anticipat, dar Armand Goșu nu vede posibil
scenariul coreean și nici pe cel german.

„Dacă
presiunea e atât de mare asupra lui Zelenski, nu exclud varianta
semnării unui acord. A unui acord, pentru că nu știu dacă va fi
un armistițiu. Trump vrea ceva big. Vrea ceva precum summitul de la
Cairo, despre care el crede că a pus capăt războiului din Gaza. În
mintea celor de la Washington, a echipei lui Trump, e semn de
egalitate între războiul din Gaza și războiul ruso-ucrainian.
Evident că nu sunt același lucru, dar cum să stai să le explici
treaba asta? Presupunerea mea e că va fi un fel de acord care va fi
mai puțin decât un armistițiu, chiar dacă va fi semnat și vor
exista garanții. Acest acord va conta mai puțin și va avea o
durată mai scurtă de viață decât acordurile de la Minsk, care
practic au devenit destul de repede literă moartă, pentru că au
fost diferit interpretate la Kiev și la Moscova. Asta ar fi o
variantă de evoluție”, mai afirmă profesorul Goșu.

Însă
mai există și alte variante care se profilează și care s-ar putea
să prindă contur în următoarele săptămâni sau luni.

„Mai
există și alte variante. Una ar fi să ai niște acorduri care nu
au valoare. Adică să nu valoreze nici măcar cât au valorat
acordurile de la Minsk, care oricum au fost călcate în picioare. Și
mai e și o altă posibilitate. Mă refer la varianta ca totuși
războiul să continue cu o intensitate mai mică, pentru că nici
Volodimir Zelenski, nici Vladimir Putin, în momentul acesta, nu mai
au suflu. Amândoi gâfâie și trebuie să găsească un pretext
pentru a suspenda măcar și pentru o perioadă de timp ostilitățile,
în speranța că după asta, sigur, se creează un context favorabil
pentru a continua”, adaugă expertul.

Cea mai proastă variantă pentru Ucraina și România

Cea
mai proastă variantă, dar poate și cea mai plauzibilă, ar fi ca
Rusia lui Putin să respingă orice ofertă de pace și să continue
războiul. Scenariul este demn de luat în calcul pentru că Rusia se
află în ofensivă și are o serie de victorii în teren, chiar dacă
acestea nu sunt decisive. Totuși, Putin consideră că armata sa
poate sparge frontul în orice clipă și să dea șah-mat Kievului.

„Mai
există și o altă variantă, ca Putin să zică nu, să refuze
orice armistițiu. Este o variantă care este destul de posibilă.
Rușii ar putea să continue războiul din inerție cu aceeași
intensitate ca până acum. Pentru că există speranța lui Putin,
iar el nu ascunde această speranță încă de anul trecut, de când
a reclanșat această ofensivă. Rușii au declanșat o mare ofensivă
cam din luna mai a anului trecut, în speranța că Ucraina se va
prăbuși, că Kievul va capitula. Acesta este scenariu ideal pentru
Putin. Cel cu 28 de puncte dictate de Moscova și Washington ar fi
mai degrabă un scenariu secundar prin care rușii să răspundă
presiunilor lui Trump de a încheia războiul. Scenariul ideal al lui
Putin, repet, este ca Ucraina să prăbușească, pentru că asta
vrea Kremlinul. Putin și ai lui vor colapsul Ucrainei, o capitulare
a Ucrainei. Și atunci evident că Putin o să vină și o să impună
el condițiile de armistițiu și de pace”, punctează profesorul
Armand Goșu.

O posibilă cădere a Ucrainei va afecta România, dar și celelalte de pe flancul estic al NATO. „Situația va fi complicată, Rusia ne va hărțui și mai mult, iar riscurile vor crește. Ar fi o situație de coșmar pentru noi, iar Rusia și-ar putea extinde serios influența la noi. Nu ar fi nimic de bine, din contră”, încheie Armand Goșu.